joi, 3 februarie 2011

Zambete in metrou

Cu cateva zile inainte de Craciun ma intorceam cu metroul de serviciu. Eram destul de happy ca vin sarbatorile si cred ca se vedea asta putin pe fata mea. In metrou insa am fost surpinsa sa vad, ca in fecare zi de altfel, aceleasi fete posomorate, triste si obosite pentru care parca nici nu se apropia Craciunul. Nu inteleg in general de ce trebuiau sa fie atat de tristi, pana la urma se duceau acasa oamenii aia ar fi trebuit sa fie macar putin bucurosi nu?, si eram si mai surpinsa cu cat se apropia Craciunul iar pe fata lor nu se vedea nimic. Totul pana la un moment dat cand la Victoriei s-a urcat in tren un tip cu un bulgare de catel alb, neastamparat, care lasat putin liber a facut o vizita pe la toti si ca printr-un miracol toate fruntile s-au descretit...toti zambeau si urmareau cu privirea cainele care isi facea de lucru si se certa cu manusile unei doamne. Le-a trebuit oamenilor tristi si obositi doar o clipa sa treaca de la o stare la alta, lucru pe care Craciunul care se apropia nu a reusit sa o faca, ci o simpla intamplare cu un caine.Cred ca daca oamenii ar incerca sa priveasca mai mult in jur la lucrurile marunte ar fi mult mai fericiti!

Un comentariu:

ana spunea...

buna,sa stii ca in pragul sarbatorilor de iarna,oamenii sunt putin mai happy!!!